TV Review: Spartacus 1×03 Legends

Ok, ok. Vad ce au incercat sa faca aici. Episodul se numeste Legends pentru ca tot timpul in durata sa se spun povesti despre gladiatori si cum au ajuns sa aiba renumele lor, thereby conturand aceasta intreaga notiune ca gladiatorii, asemenea lui Batman, sunt mai mult decat oameni. Sunt o idee. And ideas are bulletproof. Da, toate bune si frumoase, doar ca nu pot sa ma concentrez asupra unor idei atat de profunde cand vad chilotii de pe baietii astia care nu lasa absolut nimic imaginatiei!

Half their butt is sticking out! Romanii au inventat drumurile, sistemul de canalizare urbana si cimentul. Nu ar trebui sa fie si boxerii undeva in lista aia? SHEEEEESH! Si daca se intorc cu fata spre tine nu e o imbunatatire pentru ca un smoc de par pubian iti face cu ochiul.

Legends continua mai mult in tema celui de-al doilea episod al seriei, insemnand ca baietii cu efectele speciale au lasat-o mai moale cu sangele CGI si cu slow motion-ul, ceea ce e numai bine pentru mine. Spartacus este un serial care ofera o stimulare vizuala destul de buna asa cum e, cu BBM-urile astea care se lupta intre ele si se dau cu unsoare. Pur si simplu nu este nevoie de alte imbunatatiri aduse luptelor decat cele de la nivel coregrafic. Acestea fiind spuse, in episod sunt cateva scene cu batai povestite de alti gladiatori care sunt mai mult tablouri in miscare decat conflicte propriu-zise. Sunt exagerate de dragul povestii, dar avem si o bataie mare pe bune la sfarsit care se desfasoara destul de previzibil: scut, sabie, scut, sabie, scut scut, sabie, scut, sabie sabie, scut, scut, sabie, scut. However I did like it pentru ca a servit un anumit scop pentru personajul principal.

Mi-a placut mai mult de Spartacus in episodul asta pentru ca a avut un plan de la inceput. Stia el ce vrea sa faca si nu s-a dat batut pana la final, cand exact asta trebuia sa invete. Nu este infailibil si coaiele nu o sa-l fac invulnerabil in arena desi ii dau un avantaj fata de restul. There was some nice bonding cu side kick-ul lui Varro si, soc si stupoare, chiar am avut niste scene si pentru Crixus.

Surprinzator pentru ca totusi Crixus parea in primele doua episoade sa fie genul ala de bruta idioata care va fi o durere in cur pentru Spartacus, dar se pare ca Crixus are o latura mai sensibila. Care ne-a fost aratata intr-un mod nu foarte original, dar cine dracu s-ar fi asteptat sa o arate in primul rand?

Mi-a placut sfarsitul pentru ca ne arata ca Spartacus nu va avea un drum asa de usor pana la urma. E usor sa-l admiri atunci cand sta intr-o groapa plina de rahat cu gandul la cum o sa o salveze pe sotia lui, dar cand il vezi infrant de-a dreptul in arena de lupta, ti se face mila de el si vrei sa-l vezi cum razbate. Si in acelasi timp l-am facut si pe Batiatus mai likeable pentru ca in ciuda tuturor batailor de cap, continua sa-l sustina pe Spartacus.

Serialul asta devine o placere vinovata, dar sincer as vrea sa nu mai incerce asa de rau sa fie badass, cu injuraturile si vorbele perverse. Adica cheesy lines I can take, dar nu exista niciun motiv pentru replici de genul: “I want your cock inside me”. Din partea Xenei of all people!


Daca ti-a placut ce am aberat aici voteaza cu PopCult la RoBlogFest



Pe tema

Leave a Reply